Cancerul de sân și “efectul Jolie”

Revista Time a denumit ca ”efectul Jolie” atenția tot mai mare pe care femeile, inclusiv fetele tinere, dar și lumea medicală, o acordă cancerului de sân. Această preocupare a crescut în urma mediatizării dublei mastectomii pe care Angelina Jolie a făcut-o în 2013. Pentru a-și reduce riscul de a se îmbolnăvi de cancer, populara actriță a luat hotărârea de ablație preventivă a sânilor, după ce și-a pierdut mama, bunica maternă şi o mătuşă din cauza bolii, ceea ce a ridicat suspiciunea existenței unei mutații genetice transmisă de la o generație la alta. Supusă unor teste complexe, rezultatele au arătat că Jolie poartă mutația BRCA1, responsabilă pentru creșterea riscului de a dezvolta cancer pe durata vieții.

Cercetătorii au descoperit că sunt numeroase gene implicate în dezvoltarea sau prevenirea cancerelor. BRCA 1 și BRCA 2 (BReast CAncer) sunt 2 dintre genele care inhibă creșterea tumorilor și orice defect al acestora le va diminua eficiența, expunând persoana respectivă la riscul de a dezvolta cancer.

Statisticile au arătat că pe parcursul vieții aproximativ 12% dintre femei se confruntă cu apariția cancerului de sân și 1,4% vor fi afectate de cancerul ovarian. Oamenii de știință sunt în măsură să afirme că o mutație a genei BRCA1 poate crește riscul de cancer de sân cu până la 65%, în timp ce riscul de apariție a tumorilor ovariene crește la 39%. O mutație a celeilalte gene, BRCA2, face ca 45 de femei din 100 să fie diagnosticate cu cancer de sân și alte 17 cu cancer ovarian.

Tsunami emoțional

Actrița nu a făcut niciodată un secret din decizia sa și de multe ori a vorbit despre experiența ei pentru a se asigura că femeile înțeleg cât de importantă este prevenția. Exemplul său nu a trecut neobservat. Alegerea Angelinei Jolie de îndepărtare a țesutului mamar a fost discutată îndelung, atrăgând atenția nu numai a publicului larg, dar și a comunității științifice care i-a luat apărarea când doi ani mai târziu a luat și hotărârea de îndepărtare a ovarelor. Efectul asupra maselor largi a fost considerabil, conștientizarea pericolului pe care îl reprezintă cancerul atingând niveluri nemaiîntâlnite până atunci. În cele șase luni, care au urmat anunțului operației de mastectomie, s-au dublat, practic, recomandările pentru testarea genetică, precum și numărul de teste efectuate. Pentru a cuantifica impactul exemplului dat de actrița americană, Centrul de Cancer Sunnybrook Odette din Toronto a efectuat un studiu ale cărui rezultate au arătat că a crescut gradul de conștientizare nu numai în rândul pacientelor, ci și în rândul medicilor.
Astfel, în primele șase luni de la anunțul făcut de actriță, la nivelul centrului canadian procentul femeilor îndrumate de specialiști către testarea genetică a crescut cu 90% și cu 105% a crescut cererea în ceea ce privește testarea mutațiilor genelor BRCA1 și BRCA2.

,,După ce Angelina Jolie și-a făcut publică povestea - spune Jacques Raphael, coordonatorul studiului - chiar și medicii au avut un șoc, devenind mai proactivi în consilierea pacienților. Pacientele, la rândul lor, doresc să cunoască mai multe și solicită testarea genetică pentru a afla riscul de cancer". În consecință, nu este doar un tsunami emoțional care a urmat mărturisirii publice a actriței, ci potrivit studiului, femeile au fost afectate de anunț și au aderat la testele de risc mai mare. S-a descoperit, cu această ocazie, că numărul pacienților purtători de mutații genetice BRCA1 și BRCA2 aproape s-a dublat.

Pe continetul european, potrivit unui studiu desfășurat de medicii britanici (și publicat în Journal of Breast Cancer), ”efectul Jolie” s-a regăsit într-o dublare a cazurilor de mastectomie înregistrate între 2014 și 2015, în spitale din Manchester, ca măsură profilactică. Mastectomia rămâne asfel o armă terapeutică pe care doctorii o au la dispoziție, dar nu trebuie neglijate și celelalte metode de screening. Cea mai la îndemână măsură de prevenție este, potrivit experților, ecografia mamară efectuată de două ori pe an și mamografia anuală.