Care sunt controalele de rutină ale femeilor
recomandate pe grupe de vârstă
și diagnosticarea precoce

Conform recomandărilor Societății Europene de Oncologie Medicală, stabilirea diagnosticului se bazează pe trei componente majore: examinarea clinică, imagistică şi anatomopatologică.

Stabilirea diagnosticului
Examinarea clinică include palparea bimanuală a sânilor şi a limfoganglionilor locoregionali. Examinarea imagistică implică efectuarea mamografiei bilaterale şi a ecografiei ambilor sâni şi a ganglionilor limfatici regionali. Deși nu este o procedură de rutină, Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) , poate fi luată în considerare în cazul în care există incertitudini privind diagnosticul, ca de exemplu în cazul investigării unui ţesut mamar cu densitate mare, sau atunci când există ganglioni axilari, regionali și nu se poate obiectiva tumora primară de la nivelul sânului.
Diagnosticul anatomopatologic se bazează pe biopsia obţinută sub ghidaj manual sau preferabil ultrasonografic sau stereotactic. Înainte de orice intervenţie chirurgicală trebuie efectuată biopsia sau, dacă aceasta nu este posibilă, atunci se recomandă aspiraţia citologică cu ac subţire, pentru confirmarea diagnosticului de carcinom. Diagnosticul patologic final ar trebui stabilit în conformitate cu clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății şi TNM, după examinarea completă a tuturor specimenelor tisulare prelevate.

Importanța diagnosticării precoce a cancerului de sân
Specialiștii sunt unanim de acord că testele de depistare precoce pentru cancerul de sân salvează mii de vieți în fiecare an. Screening-ul reprezintă metoda de depistare a cancerului la persoane care nu au niciun simptom. Scopul principal al testelor de screening pentru cancerul de sân este tocmai de a depista boala înaintea apariției simptomelor, cum ar fi un nodul care poate fi simțit la palpare. Un caz de cancer de sân depistat prin examene de screening implică de cele mai multe ori, o tumoră mai mică, aflată într-un stadiu incipient, când celulele canceroase nu s-au răspândit în organism. Dimensiunea tumorii și gradul de diferentiere reprezintă factori importanți în aprecierea prognosticului pacientelor.
Screening-ul cancerului este important pentru toate femeile și nu doar pentru cele cu un istoric familial de cancer mamar sau cu o mutație a genelor care cresc riscul apariției acestei afecțiuni.
Mamografiile regulate pot ajuta la depistarea precoce a cancerului de sân, în stadiu incipient, când tratamentul are o rată mare de succes. O mamografie poate identifica modificări ale sânului, chiar și înainte cu mulți ani ca acesta să dezvolte simptome clinice. După multe decenii de cercetare, rezultatele arată în mod clar că femeile care fac mamografii regulate sunt depistate mult mai devreme, beneficiind de un tratament mai puțin agresiv și cu o rată de succes mai mare. În plus, mamografiile constituie singura metodă care poate să detecteze și să caracterizeze microcalcificările, care uneori pot fi singurul semn de cancer mamar. Totuși, trebuie să țineți cont de faptul că uneori, va fi nevoie de mai multe teste pentru a afla un diagnostic corect. Este important ca femeile care recurg la mamografii să știe la ce să se aștepte și să înțeleagă atât beneficiile, cât și limitele acestui tip de screening oportunistic.
Când vine vorba de depistarea cancerului de sân, experții din întreaga lume au păreri diferite cu privire la vârsta la care femeile ar trebui să înceapă controale regulate prin mamografii pentru depistarea cancerului de sân. Fără să pătrundem în controversă, se pot lua în considerare următoarele fapte:

• Riscul de a dezvolta cancer de sân pe parcursul vieții (până la vârsta de 85 ani) pentru o femeie în anul 1940 era de 5% sau una din 20, în timp ce acum riscul este de 13,4%, sau mai mult de una din 8 femei;
• Programele de screening prin mamografii au redus semnificativ rata de deces prin cancer de sân în rândul femeilor, însă eficacitatea oricărui program de acest tip depinde de cât de des sunt verificate femeile, de complianța la recomandările de screening, precum și de calitatea testului de screening.

Controale periodice în funcție de vârstă

Până la vârsta de 30 de ani, specialiștii în sănătatea femeii recomandă o consultație senologică anuală + echo mamară la 3 ani și o consultație ginecologică. Aceasta din urmă presupune o ecografie transvaginală, un test Babeș-Papanicolau și un examen de secreție vaginală.
Consultația senologică presupune palparea sânilor și verificarea generală pentru depistarea unor eventuale afecțiuni mamare. Inspecția sânilor urmărește simetria glandelor mamare în poziție de repaus și cu mâinile ridicate, dar și simetria bilaterală a mameloanelor și a areolelor. De asemenea, medicul va verifica ambele regiuni axilare și cele supraclaviculare. Totodată, tegumentele (pielea) trebuie să fie suple, să aibă consistență și culoare normale, fără zone de tracțiune asimetrică la ridicarea brațelor.
În intervalul 20 – 30 de ani, se poate efectua o ecografie mamară o dată la 3 ani. Testele anuale înseamnă în primul rând, o consultație ginecologică, respectiv o ecografie transvaginală, un test Babeș-Papanicolau și un examen de secreție vaginală. În ceea ce privește sănătatea sânilor, specialiștii recomandă o consultație senologică cu periodicitate anuală.
Între 30 și 40 de ani, activitatea de prevenție pentru afecțiunile mamare presupune o consultație senologică anuală și o ecografie mamară. Acest tip de investigații sunt neinvazive.
Pentru prevenția afecțiunilor ginecologice este necesară o consultație ginecologică în fiecare an, cu efectuarea unui efectuarea unui test Babeș-Papanicolau, o ecografie transvaginală și un examen de secreție vaginală.
După 40 de ani se vor realiza toate analizele și examenele recomandate pentru grupa de vârstă 30 – 40 de ani. În plus, la recomandarea medicului, se va efectua o mamografie bilaterală și/sau o ecografie mamară anuală. În cazul femeilor cu risc crescut (istoric familial de cancer mamar sau prezența unor mutații genetice BRCA), periodicitatea mamografiilor se poate reduce până la 6 luni.
Toate aceste recomandări sunt orientative, iar programul de prevenție personalizat va fi stabilit împreună cu medicul curant, în funcție de particularitățile fiecărei femei. Toate femeile ar trebui să cunoască beneficiile, limitările și eventuale riscuri asociate cu screeningul cancerului de sân. De asemenea, trebuie să fie familiarizate cu modul în care arată sânii lor în mod normal, astfel încât să poată depista și raporta imediat orice modificare apărută, medicului său de familie.