Navigator pentru pacienți

Suspiciunea este practic primul moment în care o femeie palpează ceva. Dacă acest lucru se întâmplă, în funcție de vârstă, se recomandă o testare imagistică specifică: sub 40 de ani, cel mai adesea, ea ar trebui să facă o ecografie. Dacă femeia are vârsta de peste 40 de ani, se recomandă o mamografie. Există și situația în care ambele testări vor fi recomandate.^4,11,30

Pentru mai multe informații puteți accesa articolul despre autoexaminarea sânilor: https://canceruldesan.ro/pages/autoexaminarea-sanilor-in-diagnosticare

Mamografia este o examinare radiologică specială a sânului, care ajută la detectarea modificărilor la nivelul structurii acestuia. Poate fi utilizată ca un instrument de screening pentru a detecta cancerul de sân incipient, la femeile care nu se confruntă cu niciun simptom, dar poate fi folosită de asemenea și la diagnosticarea bolilor de sân la femeile care prezintă deja modificări la nivelul sânului. Ecografia este o metodă imagistică cu ultrasunete, folosește undele sonore (unde mecanice de frecvență înaltă) pentru a evidenţia modificări anormale în interiorul anumitor părți ale corpului. În cazul sânului, ecografia este utilizată în principal pentru analiza unor modificări mamare cum ar fi cele care se resimt dar nu se văd la mamografie. Permite de asemenea diferenţierea între chisturi (cu conținut fluid/lichid) și mase solide de țesut. Atât ecografia cât și mamografia oferă un scor BIRADS (Breast Imaging-Reporting and Data System) și o minimă interpretare, respectiv: 0. aspect imagistic neconcludent; 1. aspect normal; 2. leziune benignă; 3. leziune cel mai probabil benignă, necesită urmărire; 4. leziune suspectă de cancer, se recomandă biopsie; 5. leziune cel mai probabil de natură malignă, necesită biopsie, intervenție chirurgicală; 6. leziune malignă, confirmata prin biopsie.^1,2,3,4
Pentru mai multe informații puteți accesa: https://canceruldesan.ro/pages/mamografia
https://canceruldesan.ro/pages/ecografia
Lista centrelor în care puteți face mamografie și/sau ecografie poate fi accesată pe web site-urile oficiale ale Caselor Județene de Sănătate și ale Direcțiilor Județene de Sănătate Publică.
Pentru mai multe informații puteți accesa: https://canceruldesan.ro/pages/directii-si-case-judetene

3. Dacă scorul BIRADS este 4 sau 5 se recomandă biopsia de sân sau biopsia mamară: un test prin care se prelevă o mică mostră de țesut sau uneori, de fluid, dintr-o zonă identificată drept suspectă, din interiorul glandei mamare. Celulele prelevate sunt prelucrate prin metode specifice, după care sunt examinate la microscop și dacă este nevoie, testate în continuare prin metode avansate pentru a verifica și confirma sau infirma prezența cancerului de sân. Examinarea anatomo-patologică descrisă în raportul anatomo-patologic (realizată de către medicul anatomopatolog utilizând microscopul) este singura procedură de diagnostic, care poate determina cu siguranţă dacă zona suspectă este malignă (cancer) sau este benignă (nu este cancer).^1,2,3
Lista centrelor în care puteți face biopsia poate fi accesată pe web site-urile oficiale ale Caselor Județene de Sănătate și ale Direcțiilor Județene de Sănătate Publică.

Rezultatul unei biopsii de sân. Odată ce biopsia este completă și țesutul este prelucrat specific, un medic anatomopatolog va examina țesutul recoltat, la microscop, pentru a identifica celule anormale sau canceroase. Elaborarea raportului anatomopatologic este un proces care poate dura de la 24 de ore la 2-4 săptămâni în funcție de complexitatea cazului, de tehnicile de diagnostic utilizate (microscopie convențională, imunohistochimie (IHC) sau hibridizare in situ (ISH)). Buletinul histopatologic va conține diagnosticul benign sau malign. În cazul în care diagnosticul este benign, ar trebui să consultați medicul de familie.^{4,5,6,7,8,9,10}
Pentru mai multe informații puteți accesa articolul "Ce este biopsia de sân": https://canceruldesan.ro/pages/ce-este-biopsia-de-san

Dacă diagnosticul pe care îl primiţi este de tumoră malignă, deci cancer, trebuie să știți că termenul de „cancer de sân" descrie de fapt, o varietate de tipuri de cancer care pot să apară la nivelul sânului: carcinom "in situ", carcinoame invazive (ductal, lobular, etc).
În afara tipului histologic al tumorii, rezultatul histopatologic al unei biopsii de sân trebuie să mai cuprindă starea receptorilor hormonali, statusul proteinei HER2/neu și marcajul pentru proteina Ki67. Altă informație utilă, este reprezentată de gradul tumorii care oferă informații cu privire la cât de diferite sunt celulele maligne față de celulele normale. Statusul receptorilor hormonali: atunci când receptorii hormonali sunt prezenți, estrogenul și/sau progesteronul pot alimenta dezvoltarea cancerului. Vestea bună este că astfel de cancere dependente de hormoni, de cele mai multe ori răspund bine la terapia hormonală. Pentru a determina starea receptorilor hormonali se folosește o tehnică numită testare imunohistochimică sau IHC. Prin această tehnică, se determină nu doar prezenţa receptorilor hormonali ci și intensitatea cu care sunt exprimați. Testarea prezenței proteinei HER2/neu: identifică un anumit tip de proteină care se găsește în celulele canceroase precum și gena care o produce. Proteinele HER2 sunt receptorii de pe celulele mamare. Testul HER2/ neu determină dacă există prea multe proteine HER2 sau un număr excesiv de copii ale genei sale. Dacă ați fost diagnosticată/diagnosticat cu cancer de sân invaziv, acest test este obligatoriu pentru decizia terapeutică. Aceasta va ajuta echipa medicală să determine prognosticul bolii și care sunt cele mai bune opțiuni de tratament.
Există 2 etape în testarea HER2: prima etapă este testul imunohistochimic (IHC), la fel ca și în cazul receptorilor hormonali. Rezultatul acestui test poate fi 0, 1+ , 2+ sau 3+. Valorile 0 și 1+ indică un rezultat negativ, cu alte cuvinte, un număr normal de proteine HER2. Valoarea 3+ indică un rezultat pozitiv, cu alte cuvinte supraexprimarea proteinei HER2. Atât în cazul rezultatului de 0 cât și in cazul rezultatutului de 3+, testarea IHC este suficientă. Valoarea 2+ este considerată o valoare echivocă care necesită obligatoriu parcurgerea celei de-a doua etape, de testare ISH. Cea de-a doua etapă este cea denumită ISH (In Situ Hybridization). Rezultatul poate fi pozitiv adică amplificarea genei HER2; negativ, indicând faptul că numărul de gene HER2 nu este excesiv; echivoc în acest caz se va testa din nou ISH. În raportul histopatologic, cancerul de sân cu supraexprimarea proteinei HER2 sau amplificarea genei HER2 este numit carcinom HER2-pozitiv. Acest tip de cancer crește de multe ori mai rapid, se extinde mai ușor la alte zone și are o probabilitate mai mare de recurenţe comparativ cu cancerul de sân HER2-negativ. Vestea bună, ca și în cazul receptorilor hormonali pozitivi, este ca acest tip de cancer răspunde bine la tratamente specifice.
Testul pentru Ki67: raportul histopatologic conţine informaţii privind rata de proliferare/multiplicare a celulelor maligne ce proporție din celulele canceroase din interiorul tumorii sunt în proces de creștere și diviziune. Un procent mai mare, sugerează un cancer mai agresiv, mai rapid în creștere, în timp ce un procent mai mic, indică un cancer mai puțin agresiv. Cel mai utilizat test care poate măsura rata de creștere este marcajul pentru Ki67. Aceasta este o proteină în celule care crește pe măsură ce celulele se pregătesc să se dividă în celule noi. Prin tehnica de imunohistochimie (IHC) se poate măsura procentul de celule 5 tumorale care sunt pozitive pentru Ki-67. În cancerul de sân, un rezultat mai mic de 10% este considerat scăzut, iar un rezultat de peste 30% este considerat înalt, dar conform ghidurilor, nu există un consens asupra limitelor de prag. Gradul tumorii - Există trei grade:
– Gradul 1-tumora este bine diferențiată, adică celulele tumorale seamănă cel mai bine cu țesutul mamar normal.
– Gradul 2-tumora este mediu diferențiată, adică celulele tumorale încep să piardă asemănarea cu țesutul mamar normal.
– Gradul 3-tumora este slab diferențiată, celule tumorale nu mai seamană sau seamană foarte puțin cu țesutul mamar normal.
De obicei, gradele 1 și 2 conțin mai multe celule care exprimă receptori hormonali și sunt mai rar HER 2 pozitive, în timp ce gradul 3, exprimă mai puțini receptori, la o intensitate mai scăzută și sunt mai frecvent HER 2 pozitive. Aceste observații nu sunt reguli, de aceea toate cancerele, indiferent de grad, trebuie testate pentru receptori hormonali, Ki67 si HER2.
Astfel, practic, fiecare tip de cancer de sân este identificat prin prezenţa sau absenţa a trei tipuri de receptori pe suprafaţa celulelor: receptorul de estrogen, receptorul de progesteron și receptorul pentru factorul uman de creștere epidermică 2 (HER2). În momentul în care vi se comunică diagnosticul, medicul vă poate spune dacă tumora este pozitivă sau negativă pentru unul sau mai mulţi receptori despre care am făcut referire anterior respectiv:
• Cancerul de sân pozitiv pentru receptori hormonali;
• Cancerul mamar HER2 pozitiv;
• Cancer mamar triplu negativ (atunci când cancerul este negativ atât pentru receptorul de estrogen, cât și pentru receptorul de progesteron și pentru HER2);
Cancerul mamar triplu negativ este denumirea generică pentru carcinoamele care au receptorii estrogenici, receptorii progesteronici și testul HER2 negativ.
În marea majoritate a cazurilor, acest tip de carcinom are o agresivitate crescută și un risc de diseminare/ recidivă mai mare. De aceea este foarte important ca acest tip de tumoră să fie depistată în stadii incipiente, când dimensiunea este mică și celulele tumorale nu au metastazat.^{2,5,6,7,8,9,10,11}
Pentru mai multe informații puteți accesa articolul "Ce este biopsia da sân": https://canceruldesan.ro/pages/ce-este-biopsia-de-san
Lista centrelor în care puteți face IHC, ISH și testul pentru Ki67 poate fi accesată pe web site-urile oficiale ale Caselor Județene de Sănătate și ale Direcțiilor Județene de Sănătate Publică.
Pentru mai multe informații puteți accesa: https://canceruldesan.ro/pages/directii-si-case-judetene

Medic oncolog: Odată confirmat diagnosticul, trebuie ca un medic oncolog să vă ia în evidență (dacă acest lucru nu s-a întâmplat până acum).

Stadializarea clinică: Stadializarea TNM descrie tumora în funcţie de dimensiune și răspândire.
Combinaţia acestor factori este cea care determină stadiul tratamentului.
Stadializarea TNM folosește trei unităţi de măsură:
Dimensiunea tumorii
Din acest punct de vedere, tumorile sunt clasificate după cum urmează:
Tis sau T0 – tumora este "in situ" (celulele canceroase sunt limitate la ductele lactofore / lobulii mamari și nu s-au răspândit în ţesuturile mamare învecinate)
T1 – tumora are diametrul sub 2 cm
T2 – tumora are un diametru între 2 și 5 cm
T3 – tumora are un diametru de peste 5 cm
T4 – tumora s-a răspândit la peretele toracic sau în pielea care acoperă pieptul sau are o formă denumită „inflamatorie".
Gradul de afectare
a ganglionilor limfatici
Ganglionii limfatici sunt prezenţi în număr mare la nivel axilar, iar celulele canceroase care ajung aici de la sân pot să fie transportate către alte zone din organism prin intermediul sistemului limfatic. Medicul dumneavoastră poate evalua dacă ganglionii din axilă sunt măriţi sau întăriţi.
În timpul intervenției chirurgicale, primele stații ganglionare vor fi excizate și trimise către medicul anatomo-patolog. Medicul anatomo-patolog va determina câţi ganglioni sunt afectați/ invadați. Îndepărtarea stațiilor ganglionare, poate conduce la efecte secundare precum limfedemul (colecție de lichid la nivelul membrului superior de partea sânului afectat).
Situaţia ganglionilor limfatici este descrisă astfel:
N0 – fără metastaze în ganglionii limfatici regionali
N1 – metastaze în unul sau mai mulți ganglioni limfatici axilari, de aceeași parte cu tumora mamară.
N2 – metastaze în ganglionii limfatici axilari cu aspect clinic ficși sau aderenți între ei, sau identificate în ganglionii mamari interni de aceeași parte cu tumora mamară, în absența celor axilari.
N3 – metastaze în ganglionii limfatici infraclaviculari, sau atât în ganglionii mamari interni, cât și în cei axilari.
Disecţia ganglionului santinelă este o procedură mai puţin invazivă prin care se îndepărtează până la trei ganglioni primari care drenează limfa direct din zona tumorii. Ganglionii de excizat sunt identificați cu ajutorul fie a unui colorant, fie a unei substanțe marcate radioactiv, fie cu ajutorul ambelor, injectate la nivelul sânului. Primii ganglioni identificați, sunt denumiți ganglioni santinelă. Dacă nu se identifică celule canceroase la nivelul acestor ganglioni santinelă, atunci cancerul nu s-a răspândit nici la restul ganglionilor.
Prezenţa sau absenţa metastazelor
la distanţă
Din punctul de vedere al metastazelor, pot exista 2 situații:
M0 - fără metastaze
M1- indică prezența metastazelor^2,11,24
Pentru mai multe informații puteți accesa articolul ”Tipuri de tumori mamare”: https://canceruldesan.ro/pages/tipul-de-tumori-mamare

Tratament neoadjuvant: În funcție de stadiul bolii, se va începe un tratament neoadjuvant respectiv anterior momentului chirurgical care de asemenea va fi ales în funcție de caracteristicile tumorii precum și în funcție de statusul menopauzal: terapie anti HER2, chimioterapie, hormonoterapie. Tratamentul neoadjuvant are scopul de a reduce dimensiunea tumorii primare, de a îmbunătăți controlul loco-regional al bolii și de a scădea riscul de diseminare la distanță a bolii.

Intervenție chirurgicală în scop terapeutic poate fi:
- Curativă (radicală sau conservatoare) în acest caz tumora a fost scoasă în întregime, nu au fost invadate ţesuturile din jur și nu există metastaze la distanţă. Chirurgia curativă, ca prim gest terapeutic, se adresează stadiilor incipiente de boală.
- Paliativă reprezintă ansamblul acelor proceduri chirurgicale, care nu au intenţie de curabilitate sau de optimizare a unor răspunsuri terapeutice, ci urmăresc exclusiv îmbunătăţirea calităţii vieţii și prevenirea unor situaţii de urgenţă chirurgicală.
Mastectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a unuia sau a ambilor sâni, ca parte a tratamentului chirurgical pentru cancerul de sân.
În ultimii ani metodele chirurgicale utilizate în oncologie s-au rafinat foarte mult prin scăderea numărului de intervenţii mutilante. Astfel, dacă este posibil, echipa medicală optează pentru operația de conservare a sânului.
Urmează al doilea moment anatomo-patologic (stadializare pTNM/ ypTNM). pTNM este stadializarea patologică care combină datele obținute înainte de tratament, cu informațiile obținute în timpul intervenției chirurgicale și cu examenul patologic iar ypTNM, stadializare post tratament.^3,4
Pentru mai multe informații puteți accesa articolul "Rolul intervenției chirurgicale": https://canceruldesan.ro/pages/rolul-interventiei-chirurgicale
Lista centrelor în care se face chirugia sânului poate fi accesată pe web site-urile oficiale ale Caselor Județene de Sănătate și ale Direcțiilor Județene de Sănătate Publică.
Pentru mai multe informații puteți accesa: https://canceruldesan.ro/pages/directii-si-case-judetene

Tratament adjuvant este tratamentul administrat pacienților cu cancer mamar incipient după intervenția chirurgicală, cu scopul de a elimina complet orice celule canceroase reziduale și de a reduce riscul de recidivă a cancerului. Acest tratament este ales de către medicul oncolog în funcție de statusul hormonal, testarea pentru HER2/neu, Ki67 și de preferința pacientei și poate fi: hormonoterapie, terapie anti HER2 și/sau chimioterapie.^24,25

Radioterapie: este parte integrantă a tratamentului pentru cancerul de sân, ce utilizează doze de radiație pentru a lupta împotriva celulelor canceroase. În funcție de stadiul bolii și localizarea tumorii, uneori, se recurge doar la acest tratament, de sine stătător, pentru a vindeca boala.
După intervențiile conservatoare în general este necesară radioterapia.
Înainte de a începe tratamentul radioterapeutic, medicul va calcula doza de iradiere necesară, precum și direcția razelor.^12,13
Pentru mai multe informații puteți accesa articolul "Rolul radioterapiei în tratarea cancerului de sân" https://canceruldesan.ro/pages/rolul-radioterapiei-in-tratarea-cancerului-de-san
Lista centrelor în care puteți face radioterapie poate fi accesată pe web site-urile oficiale ale Caselor Județene de Sănătate și ale Direcțiilor Județene de Sănătate Publică.
Pentru mai multe informații puteți accesa: https://canceruldesan.ro/pages/directii-si-case-judetene

Consiliere psihologică: Diagnosticul de cancer este unul care schimbă lumea oricărei persoane. Este suficientă rostirea cuvântului de către medic, pentru ca schimbarea deja să apară, pentru ca viaţa să fie deja altfel decât o știaţi. Vestea cancerului la sân implică un amalgam de trăiri, cele mai multe cu conotații negative astfel că 50% dintre femeile cu cancer la sân trec prin anxietate în primul an de după diagnostic, iar procentul crește semnificativ în cazul recidivei. Incertitudinea, schimbarea mersului cotidian al vieţii și a cadrului de referinţă pot produce dezechilibre pe care trebuie să le gestionaţi astfel încât, să limitaţi măsura în care boala vă va afecta calitatea vieţii. Este firesc să aveți emoții negative dar acestea fac parte din răspunsurile funcţionale în situaţii critice, răspunsuri care vă pot ajuta să acţionaţi în direcţia recuperării. În această situație, este absolut firesc și chiar recomandabil să căutați un ajutor specializat, respectiv consilierea psihologică, care poate fi făcută individual sau sub forma grupurilor de suport. Pot apela la consiliere psihologică și persoanele apropiate, din familie, care sunt alături de dumneavoastră, pe parcursul acestui drum anevoios.
Nu trebuie să uitați că, progresele medicinei din ultimii ani în ceea ce privește cancerul de sân sunt uriașe, iar drumul, deși anevoios, poate fi luminat de speranță. ^25,26
Lista centrelor în care se poate face consiliere psihologică poate fi accesată pe web site-urile oficiale ale Caselor Județene de Sănătate și ale Direcțiilor Județene de Sănătate Publică.
Pentru mai multe informații puteți accesa: https://canceruldesan.ro/pages/directii-si-case-judetene

Reconstrucție mamară: Casa Națională de Asigurări de Sănătate derulează în cadrul Programului Național de Oncologie un subprogram de reconstrucţie mamară prin endoprotezare după afecțiuni oncologice, prin care decontează costurile pentru achiziționarea endoprotezelor mamare, pentru reconstrucția sânului, după mastectomia pentru cancerul de sân.
Pentru a fi eligibilă pentru reconstrucția mamară, în cadrul subprogramului național, pacienta trebuie în primul rând să fie asigurată medical.
După aprobarea dosarului de reconstrucție mamară la CNAS, pacienta se poate adresa unuia dintre spitalele incluse în acest proiect, în cadrul cărora se efectuează reconstrucția mamară. ²⁰
Lista centrelor în care puteți face reconstrucție mamară poate fi accesată pe web site-urile oficiale ale Caselor Județene de Sănătate și ale Direcțiilor Județene de Sănătate Publică.
Pentru mai multe informații puteți accesa: https://canceruldesan.ro/pages/directii-si-case-judetene