Factorii de risc și factorii de protecție

I. FACTORII DE RISC

Un factor de risc este orice eveniment sau fapt care crește probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de o anumită boală. Dar asta nu înseamnă că o persoană care are unul sau mai mulți factori de risc se va îmbolnăvi neapărat.
În ceea ce privește cancerul de sân, factorii de risc majori, cum ar fi vârsta, sexul, sau genetica nu pot fi schimbați, dar este important să fie cunoscuți. Un stil de viață sănătos, cu multă mișcare, o alimentație sănătoasă, evitarea fumatului și a consumului de alcool în exces scade riscul multor boli. Jumătate dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân nu au alți factori de risc identificabili în afară de sexul feminin și vârstă.

Haideți să-i cunoaștem pe rând:

1. Sexul feminin
Poate sună ciudat, dar cel mai important factor de risc este chiar sexul feminin. Asta deoarece și bărbații pot suferi de cancer mamar - 1% din cancerele mamare sunt diagnosticate la bărbați.

2. Vârsta
Cu cât îmbătrânim mai mult, cu atât celulele noastre se divid mai mult și pot apărea mai multe erori la nivelul ADN-ului. Acesta este motivul pentru care toate cancerele devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă. Trei sferturi dintre cancerele de sân sunt diagnosticate după menopauză. Mai puțin de 5% din cazuri (unul din 20) sunt diagnosticate la femei mai tinere de 35 de ani. De exemplu, riscul de a dezvolta un cancer de sân este de aproape 1: 20.000 la vârsta de 25 de ani, dar până la vârsta de 80 de ani, riscul ajunge la 1:8!

3. Factorii hormonali
Estrogenul, hormonul sexual feminin este principalul „vinovat”. Riscul de a dezvolta un cancer de sân crește dacă suntem expuse la cantități mai mari sau un timp mai îndelungat la acest hormon. De aceea, riscul este crescut la femeile care au avut prima menstruație la vârste mai mici de 12 ani sau la femeile la care menopauza s-a instalat la vârste mai mari de 55 de ani. Pe deasupra, se pare că femeile care au avut prima menstruație la vârste foarte tinere au și niveluri mai crescute de hormoni în sânge.
După menopauză mai există niveluri scăzute de estrogen în sânge. Studiile au arătat că femeile care au concentrații mai mari de estrogen în sânge post-menopauză au un risc de două ori mai mare față de femeile care au concentrații mai mici de estrogen. Înainte de menopauză, nivelurile de estrogen din sânge variază în funcție de ciclul menstrual. Studiile nu au putut demonstra cu certitudine că aceste variații afectează riscul la acest grup de femei. Majoritatea factorilor de risc majori pentru cancerul de sân pot fi de fapt explicați prin efectul lor asupra hormonilor.
Terapia de substituție hormonală se prescrie uneori pentru a ameliora simptomele asociate menopauzei. Există două tipuri principale: terapie combinată, cu estrogen și progesteron, și terapie doar cu estrogen. Multiple studii au arătat că terapia de subtituție hormonală post-menopauză crește riscul de a dezvolta cancer de sân - mai ales combinația de estrogen și progesteron. Cele mai mari studii clinice în acest domeniu au fost “Women’s Health Initiative”, derulat în Statele Unite ale Americii, și “Million Women Study”- studiul celor un milon de femei - în Marea Britanie. În urma publicării acestor studii, prescrierea terapiei de substituție hormonală a scăzut drastic în majoritatea țărilor. În paralel, multe țări occidentale au raportat și o scădere a incidenței cancerului de sân în intervalul 2003-2008. Deși se prescrie mult mai rar decât acum 15- 20 de ani, terapia de substituție hormonală poate avea și beneficii - mai ales scăderea riscului de osteoporoză. Decizia de a utiliza terapia de substituție hormonală trebuie luată de la caz la caz, cântărind atent riscurile și beneficiile și se vor utiliza cele mai mici doze pentru cel mai scurt timp posibil.
Pilulele contraceptive - deoarece anticoncepționalele conțin o combinație de estrogen și progesteron, teoretic ar putea crește riscul unui cancer de sân. Totuși, multiplele studii clinice efectuate pe acest subiect nu au ajuns la un consens. Majoritatea studiilor au arătat o creștere ușoară a riscului. Și acest risc crescut dispare după 10 ani de la oprirea administrării lor. Pe de altă parte, anticoncepționalele par să scadă riscul cancerelor de ovar sau de uter. Totuși, este important să reținem două aspecte: anticoncepționalele moderne au doze mult mai mici de hormoni decât cele utilizate în anii `60 -`70. În al doilea rând, ele sunt prescrise femeilor tinere, care au oricum un risc foarte scăzut de cancer de sân, deci o creștere mică a acesui risc ar duce doar la foarte puține cazuri de cancer în plus.

3. Istoricul familial
Teoretic, dacă mama sau sora dvs. au avut cancer de sân, riscul de a vă îmbolnăvi este dublu. Totuși, peste 8 din 10 femei care au avut cazuri de cancer de sân în familie nu vor avea niciodată această boală. Invers, peste 8 din 10 femei care au cancer de sân nu au avut această boală în familie. Doar un număr mic de persoane au un risc mai crescut de a dezvolta boala, pentru că unii membri ai familiei lor suferă sau au suferit de anumite tipuri de cancer (de sân, de ovar, de prostată). Acest risc poate fi determinat de o genă defectă moștenită – atunci vorbim despre „predispoziție genetică”. Este important de reținut că aceste gene se pot moșteni atât pe linie maternă, cât și pe linie paternă, dar nu se iau în considerare bolile apărute la rudele prin alianță. Mai puțin de 1 din 10 cazuri de cancr de sân sunt determinate de aceste gene defecte, numite „mutații”. Se suspectează o astfel de predispoziție genetică dacă:
– aveți o rudă de gradul întâi (mama, tata, fratele, sora, copii) diagnosticată cu cancer de sân la vârsta de sub 40 de ani
– o rudă de gradul întâi de sex masculin cu cancer de sân
– o rudă de gradul întâi cu cancer la ambii sâni
– două rude de gradul întâi sau doi (unchi, nepoți, bunici, mătuși,) cu cancer de sân
– cazuri de cancer de sân și ovar în aceeași familie.
Cele două gene principale implicate în formele genetice de cancer de sân sunt BRCA1 și BRCA2. Riscul de a dezvolta un cancer mamar la persoanele care au moștenit una dintre aceste două gene „defecte” variază între 45% – 85%. Acest risc poate fi redus prin operație profilactică. Evaluarea genetică atentă și consilierea psihologică sunt obligatorii înaintea unei astfel de operații. Alte strategii includ tratament medicamentos profilactic, supravegherea atentă prin mamografii anuale și/ sau RMN mamar.

4. Istoricul personal de cancer de sân
O femeie care a suferit de cancer de sân are un risc mai mare de a dezvolta alt cancer la același sân sau la celălalt.

5. Istoric personal de alte boli
Cancerul de sân apare mai frecvent la femei care au suferit înainte și de alte cancere: limfomul Hodgkin (mai ales la vârste tinere și dacă a fost tratat prin radioterapie), melanom malign, cancer pulmonar, cancer colorectal, cancer de corp uterin, leucemie limfocitară cronică.
Diabetul zaharat de tip 2 (care apare la adulți) poate crește ușor riscul de cancer mamar, acest lucru s-ar putea datora faptului că persoanele cu diabet sunt mai frecvent supraponderale.
Riscul este crescut și de boli de tiroidă autoimune.

6. Boli benigne de sân
Majoritatea bolilor benigne (noncanceroase) de sân nu cresc riscul de cancer. În funcție de cât sunt de periculoase, aceste boli sunt împărțite în trei categorii:
a. Leziuni non-proliferative – în care celulele nu se divid, nu cresc. Aceste boli nu cresc deloc riscul sau îl cresc foarte, foarte puțin și includ: mastita, mastopatia fibrochistică, ectazia ductală, steatonecroza, un singur papilom, lipoamele.
b. Leziuni proliferative fără atipie- celulele se divid în exces, dar sunt normale. Duc la o creștere ușoară a riscului și includ: hiperplazia ductală, fibroadenoamele, adenoza sclerozantă, multiple papiloame (papilomatoză), cicatrice radială (nu este o cicatrice propriu-zisă, ci o boală sclerozantă).
c. Leziuni proliferative cu atipii – celulele se divid excesiv, și unele nu mai au aspect normal. Aceste boli cresc semnificativ (de ~ 3 ori) riscul de cancer și includ hiperlazia lobulară atipică, hiperplazia ductală atipică, carcinomul lobular in situ. 5% (unul din 20) din nodulii mamari fac parte din această categorie. Carcinomul lobular in situ este o boală în care celule anormale cresc în lobulii glandelor ce produc lapte, dar nu se răspândesc mai departe de aceștia. În ciuda numelui, nu este o formă de cancer și nu duce în sine la cancer dacă este netratat, dar prezența carcinomului lobular in situ indică un risc crescut de a dezvolta cancer la oricare din sâni. Carcinomul ductal in situ, în schimb, este o formă de cancer incipient care în timp se poate transforma în cancer invaziv.
Totuși, doar una din 6 femei cu carcinom lobular sau ductal in situ va dezvolta cancer de sân în decurs de 10 ani.

7. Densitatea sânilor
Sânii sunt formați din țesut glandular, țesut gras și țesut fibros. Unele femei au mai mult țesut glandular și fibros, iar sânii lor au o densitate mai crescută pe mamografii. Deoarece sunt prezente mai multe celule mamare și riscul de a dezvolta cancer este crescut de până la 2 ori. Din nefericire, la aceste femei nici mamografia nu este la fel de fiabilă, dar ecografia mamară și RMN-ul mamar poate detecta tumori ce au „scăpat” mamografiei.

8. Fumatul și consumul de alcool
Consumul de alcool crește ușor riscul de a dezvolta cancer de sân. Riscul crește la femeile care consumă, în medie, mai mult de 2 pahare de alcool/zi (un pahar fiind 400 ml bere, 150 ml vin, sau 40 ml băuturi spirtoase).
Și fumatul crește riscul, mai ales la femeile care fumează de la vârste tinere sau care au început să fumeze înainte de prima sarcină.

9. Înălțimea și greutatea
Femeile mai înalte au un risc crescut de a dezvolta cancer de sân, probabil pentru că au mai mult țesut mamar. Femeile care au avut o greutate mai mare la naștere au un risc mai crescut de cancer de sân înainte de menopauză. Femeile care sunt supraponderale sau obeze post-menopauză au și ele un risc crescut. Înainte de menopauză, aproape toți hormonii feminini sunt produși în ovare, dar după menopauză (când ovarele nu mai produc hormoni), țesutul gras este sursa principală de estrogen. În plus, femeile supraponderale au și niveluri crescute de insulină în sânge, alt hormon care pare să crească riscul. Totuși, asocierea între greutate și cancer de sân este una complexă: de exemplu, riscul este mai crescut pentru femeile care s-au îngrășat după menopauză decât pentru cele care au fost supraponderale din copilărie sau pentru femeile care depun grăsime în zona abdomenului, comparat cu cele care se îngrașă mai degrabă în zona șoldurilor și coapselor.

10. Mediul social
Femeile din țări occidentale, pot avea un risc mai crescut de a dezvolta cancer mamar.

11. Expunerea la raze X
Se știe că expunerea la radiații crește riscul multor cancere. Radiografiile de plămân și mamografiile au doze foarte scăzute de radiație (mult mai mici decât în trecut) și beneficiile acestor metode diagnostice depășesc cu mult riscul.
Radioterapia pe torace pentru tratamentul limfomului Hodgkin, mai ales dacă a fost efectuată în copilărie, poate crește riscul unui cancer de sân.

12. Factori presupuși de risc și nedovediți
a. Loviturile la nivelul sânului – multe femei cred că o lovitură le-a provocat cancerul la sân, deoarece au descoperit tumora în urma acesteia. Dar nu există dovezi în acest sens- o lovitură poate cauza o cicatrice care poate fi confundată cu un cancer sau femeile care se palpează în urma unei lovituri pot descoperi o tumoră care era acolo anterior loviturii.
b. Sutienele - pe internet circulă teorii conform cărora balenele din sutiene blochează sistemul limfatic și duc la acumularea toxinelor, dar nu există niciun studiu care să dovedească aceasta.
c. Antiperspirantele – alte zvonuri de pe internet sugerează că chimicalele din deodorante sunt absorbite prin piele și interferează cu circulația limfei, dar, bazându-ne pe studii și pe ceea ce știm despre biologia cancerului, nu avem niciun motiv să dăm crezare acestor mituri.
d. Pesticidele și alte chimicale – multiplele studii nu au arătat o corelație între pesticide și cancerul de sân. Singurul pesticid periculos ar fi DDT-ul (Diclor-Difenil-Tricloretanul), dar din fericire acesta a fost interzis în toate țările industrializate încă din anii ´70. Multe femei sunt îngrijorate și de chimicale care au proprietăți asemănătoare cu estrogenul, cum ar fi bifenilii policlorurați sau bisfenolul A, găsiți în mase plastice sau cosmetice. Deși este extrem de dificil să studiem efectul acestor substanțe asupra sănătății pe termen lung, din fericire, ele sunt foarte strict reglementate în Europa.
e. Avorturile – Studiile au arătat că nici avorturile spontane, nici cele provocate nu cresc riscul cancerului de sân.
f. Stresul – deși stresul poate cauza multiple probleme de sănătate, studiile arată că tumorile de sân nu s pot fi consecințele acestuia
g. Implanturile mamare – numeroasele studii nu au demonstrat o incidență crescută a cancerului de sân la femeile cu implanturi mamare, deși la femeile cu implanturi de silicon, țesutul mamar se vede mai greu pe mamografii. Totuși, implanturile de silicon par a fi asociate mai frecvent cu o formă foarte rară de tumoră- limfomul cu celule mari anaplastice. Dar acest tip de cancer este atât de rar întâlnit, încât este foate greu să tragem o concluzie.
h. Munca în ture de noapte – unele studii au arătat un risc ușor crescut la femeile care au lucrat în ture de noapte. Cercetătorii presupun că perioadele prea scurte de somn scad concentrația unui hormon numit melatonină.

II. FACTORI DE PROTECȚIE

Așa cum factorii de risc cresc probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de o anumită boală, există și factori de protecție care pot contribui la scăderea acestei probabilități

a. Sarcina este un factor de protecție. Cancerul de sân apare mai frecvent la femeile care nu au copii- sau care nasc primul copil la vârste mai mari. De exemplu, o femeie care are primul copil la peste 35 de ani are un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta această boală față de o femeie care are primul copil la 18 ani. Cu cât o femeie are mai mulți copii, cu atât riscul este mai scăzut. Sarcina poate crește momentan riscul de a dezvolta cancer de sân, dar pe termen lung are un efect protector durabil.
b. Alăptatul – femeile care alăptează au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de sân, mai ales dacă au avut primul copil la o vârstă mai tânără.
c. Activitatea fizică - studiile arată că mișcarea (timp de jumătate de oră, de 5 ori pe săptămână) scade riscul cancerului de sân cu 20% (o cincime). Nu este neapărat nevoie să faceți sport, chiar și câteva plimbări într-un ritm mai alert pot scădea riscul!
d. Alimentația - se estimează că am putea evita aproape unul din zece cazuri de cancer doar prin schimbarea alimentației. Studiile privind asocierea dintre dietă și cancer sunt extrem de dificil de efectuat, deoarece mâncăm multe tipuri de alimente diferite în cantități diferite. Totuși, există câtva concluzii importante.
– grăsimile - femeile care consumă mai multe grăsimi, mai ales grăsimi saturate după menopauză, pot avea un risc aproape dublu față de cele care consumă mai puține grăsimi. Dar persoanele care consumă multe grăsimi nesaturate omega 3, găsite în peștele marin, au un risc și mai scăzut!
– zaharurile, carbohidrații - nu există dovezi definitive care să lege consumul de carbohidrați de dezvoltarea cancerului, dar o alimentație bogată în carbohidrați duce la îngrășare, iar kilogramele în plus cresc riscul cancerului de sân la femeile aflate în post-menopauză.
– lactatele – deși multe știri de pe internet și din reviste susțin contrariul, câteva studii recente au sugerat că un consum crescut de produse lactate poate să scadă riscul cancerului de sân. Acest lucru s-ar explica prin conținutul lor de calciu, care are un efect protector.
– fibrele –se găsesc mai ales în legume, fructe și cereale integrale. Există date științifice care sugerează că un aport de fibre de peste 25 grame/ zi poate scădea riscul îmbolnăvirii la femeile tinere. Fibrele pot să scadă nivelul de estrogen din sânge, dar deseori dietele bogate în fibre sunt totodată mai bogate în antioxidanți și mai sărace în grăsimi saturate.
– fructele și legumele conțin mulți antoxidanți (cum ar fi vitaminele A, C, E și seleniul), iar antioxidanții previn deteriorarea celulelor.
– soia și fitoestrogenii - fitoestrogenii sunt substanțe găsite în plante care au o structură asemănătoare cu estrogenul găsit în organismul nostru. Există mai multe tipuri de fitoestrogeni- cei mai cunoscuți sunt izoflavonoizii din soia sau lignanii din cereale integrale, semințe de in, fructe sau legume. Aceste substanțe par să scadă ușor riscul cancerului de sân, mai ales după menopauză.
– suplimentele de multivitamine - deși o alimentație sănătoasă, bogată în vitamine din surse naturale este foarte benefică, nu există niciun studiu care să demonstreze că suplimentele de multivitamine scad riscul cancerului mamar.