Tipuri de tumori mamare

Atunci când aud cuvântul tumoră, cei mai mulți pacienți pun semnul ”egal” cancer. Dar nu toate formațiunile tumorale sunt maligne, adică canceroase. Acest lucru este valabil și pentru tumorile mamare, care se clasifică și ele cel mai frecvent în tumori benigne și maligne.

Tumorile benigne

Tumorile benigne sunt reprezentate de fibroadenom, hamartom, papilom intraductal și de chisturi mamare simple. Cu alte cuvinte, afecţiunile mamare benigne includ chisturile sau fibroamele şi inflamaţia sânului. Tumorile benigne nu sunt canceroase, nu au capacitatea de a se răspândi în organism şi pot fi îndepărtate uşor, fără teama că vor reveni. Deşi nu prezintă un risc vital, bolile benigne pot cauza durere sau disconfort la unele paciente. În funcţie de diagnostic, tratamentul poate fi necesar sau nu.

Tumorile maligne

Tumorile maligne reprezintă ceea ce majoritatea oamenilor denumesc cancer. În multe cazuri, cancerele mamare pot fi îndepărtate complet şi nu reapar. Totuşi, cancerele au un potenţial de invadare şi afectare a ţesuturilor şi organelor învecinate şi de a conduce la metastaze – răspândindu-se astfel în corp. În cancerul mamar acestea îmbracă diferite forme clinice și histologice.
O pacientă nu poate face diferențierea între o tumoră benignă și una malignă. Singura modalitate de a diferenția tumorile benigne de cancere, este examinarea microscopică a unor fragmente din tumoră. Acestea pot fi obținute printr-o puncție ghidată imagistic sau în urma unei intervenții chirurgicale. Ţesutul mamar recoltat prin biopsie este trimis la laboratorul de patologie pentru analiză. Dacă biopsia a arătat că nodulul poate fi canceros, se pot realiza noi biopsii pentru a se analiza mai în detaliu cancerul. Detaliile importante privind dimensiunea şi răspândirea tumorii, precum şi caracteristicile celulelor canceroase care pot fi văzute doar la microscop, vor îndruma alegerea tratamentului. Aceste informaţii se vor regăsi în raportul de patologie furnizat medicului dumneavoastră. Raportul patologic va arăta medicului dumneavoastră dacă tumora este benignă sau malignă sau dacă sunt necesare teste suplimentare pentru confirmare.

Tumori solide și tumori cu conținut lichidian

O altă clasificare a tumorilor mamare este în tumori solide și tumori cu conținut lichidian (chisturi mamare). Majoritatea cancerelor mamare sunt tumori solide. Chisturile mamare sunt foarte rar maligne.

Cancer In situ / invaziv

Cancerele mamare sunt clasificate în două grupe principale: in situ (preinvazive) şi invazive. În cazul tumorilor in situ, cancerul rămâne aproape de localizarea de origine, în limitele ductelor sau lobulilor sânului. Tumorile in situ sunt cunoscute sub denumirea de carcinom ductal in situ sau carcinom lobular in situ. Tumorile in situ pot uneori să capete o formă mai invazivă, de aceea de obicei se recomandă îndepărtarea pe cale chirurgicală. Cancerele in situ au un prognostic bun. Tumorile invazive se răspândesc la alte ţesuturi de la nivelul sânului şi în general au un prognostic mai puţin bun decât cancerele in situ. Odată ce tumorile devin invazive, există un risc crescut de răspândire a cancerului în ganglionii limfatici şi către alte zone din organism. Cel mai des întâlnit tip de cancer invaziv, care se regăseşte în aproximativ 80% din cazuri este carcinomul ductal invaziv (sau carcinom inflitrant ductal). Următorul, reprezentând aproximativ 5-10% din cazuri este carcinomul lobular invaziv.

Dimensiunea şi răspândirea tumorii

Cancerele mamare sunt deseori descrise în funcţie de stadiu. Stadializarea TNM (TNM – o formă de stadializare a cancerului care ia în considerare dimensiunea tumorii, infiltrarea ganglionilor limfatici şi gradul de metastazare) descrie tumora în funcţie de dimensiune şi răspândire folosind trei unităţi de măsură:

• T dimensiunea tumorii
• N gradul de afectare a ganglionilor limfatici
• M prezenţa sau absenţa metastazelor la distanţă

Combinaţia acestor trei factori este cea care determină cursul tratamentului şi stadiul bolii. Opţiunile de tratament vor varia în funcţie de stadiul tumorii, de aceea ar trebui să îl rugaţi pe medic să vă comunice această informaţie înainte de a lua orice altă decizie.

Dimensiunea tumorii este estimată de medicul dumneavoastră, fie prin palpare în cadrul examinării clinice, fie din imaginile rezultate la mamografie sau ecografie.
Însă descrierea cea mai exactă se face prin măsurarea întregii tumori după ce a fost extirpată chirurgical. Dimensiunile tumorilor sunt clasificate în general după cum urmează:

Tis sau T0 – tumora este in situ (celulele canceroase sunt limitate la ductele lactofore / lobulii mamari şi nu s-au răspândit în ţesuturile mamare învecinate)
T1 – tumora are diametrul sub 2cm
T2 – tumora are un diametru între 2 şi 5cm
T3 – tumora are un diametru de peste 5cm
T4 – tumora s-a răspândit la peretele toracic sau în pielea care acoperă pieptul sau are o formă denumită „inflamatorie”.

Situaţia ganglionilor arată dacă cancerul s-a răspândit în sistemul limfatic, ceea ce reprezintă o informaţie vitală pentru a se stabili cât de mult a progresat cancerul.
Ganglionii limfatici sunt prezenţi în număr mare la nivel axilar, iar celulele canceroase care ajung aici de la sân riscă să fie transportate către alte zone din organism prin intermediul sistemului limfatic. O examinare clinică poate fi folositoare pentru se vedea dacă celulele canceroase s-au răspândit în ganglionii limfatici. Medicul dumneavoastră poate simţi dacă ganglionii din axilă sunt măriţi sau întăriţi. Totuşi, aceasta nu este o modalitate exactă de determinare a situaţiei ganglionilor limfatici.

În timpul disecţiei ganglionilor limfatici axilari, cel puţin 10 ganglioni limfatici din totalul de aproximativ 20 de ganglioni prezenţi de obicei la nivel axilar sunt excizaţi chirurgical. Medicul patolog va număra câţi ganglioni sunt canceroşi. Îndepărtarea unui asemenea număr mare de ganglioni poate fi eficientă pentru oprirea răspândirii mai departe a cancerului, dar poate conduce şi la efecte secundare cum este limfedemul.
Situaţia ganglionilor limfatici este descrisă astfel:
N0 – cancerul nu s-a răspândit la ganglionii limfatici
N1 – cancerul s-a răspândit la cei mai apropiaţi ganglioni limfatici axilari faţă de sânul afectat
N2 – cancerul s-a răspândit dincolo de limitele ganglionilor limfatici axilari
N3 – cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici axilari şi la ganglionii mamari interni şi poate prezenta metastaze.
Disecţia ganglionului santinelă este o procedură mai puţin invazivă prin care se îndepărtează până la trei ganglioni primari care drenează direct limfa din zona tumorii. Ganglionii de excizat sunt identificaţi cu ajutorul unui colorant albastru (care poate fi radioactiv) injectat în sânul de lângă tumora. Primii ganglioni care primesc acest lichid albastru din zona tumorii sunt denumiţi ganglioni santinelă.
Dacă nu se identifică celule canceroase la nivelul acestor ganglioni santinelă, aunci cancerul nu s-a răspândit nici la restul ganglionilor.Procedura este extrem de precisă atunci când este realizată de chirurgi cu experienţă. Este mai puţin invazivă şi are mai puţine efecte secundare decât disecţia axilară.