În 1990, într-un articol (1) care va face istorie, doamna Mary-Claire King de la University of California, Berkeley demonstrează legătura dintre unele cancere mamare și prezența unei gene de pe cromozomul 17. Patru ani mai târziu, gena, care va fi cunoscută sub numele de BRCA1, este clonată de mai mulți oameni de știință; cel care se remarcă este Mark Skolnick (2) de la Myriad Genetics. De altfel, tot el este cel care reușeste în 1995 să cloneze și gena BRCA2, iar compania Myriad devine, pentru mai bine de 10 ani, liderul în domeniul secvențierii complete a celor două…

Revista Time a denumit ca ”efectul Jolie” atenția tot mai mare pe care femeile, inclusiv fetele tinere, dar și lumea medicală, o acordă cancerului de sân. Această preocupare a crescut în urma mediatizării dublei mastectomii pe care Angelina Jolie a făcut-o în 2013. Pentru a-și reduce riscul de a se îmbolnăvi de cancer, populara actriță a luat hotărârea de ablație preventivă a sânilor, după ce și-a pierdut mama, bunica maternă şi o mătuşă din cauza bolii, ceea ce a ridicat suspiciunea existenței unei mutații genetice transmisă de la o generație la alta. Supusă…