Intervențiile estetice pot genera cancerul la sân?

Profesorul Thomas Biggs, o personalitate marcantă a chirurgiei plastice mondiale, a povestit în 2013 la Congresul Chirurgilor Plasticieni din România istoria nescrisă a producerii primelor implanturi de silicon. Povestea poate fi găsită de oricine folosind motoarele de căutare de pe internet, însă de reținut este faptul că prima operație de implant mamar a fost făcută pe 16 martie 1962 de medicii Thomas Cronin şi Frank Gerow la o pacientă în vârstă de 30 de ani, pe nume Timmie Jean Lindsey.
Evoluţia chirurgiei estetice susţine istoria de peste 50 de ani a implanturilor care atestă beneficiile acestora, cu precădere cel mai important fiind conferirea unei încrederi de sine sporite femeilor care recurg la ele.

Datele oficiale atestă că implantul mamar este cea mai populară operaţie estetică din lume. Se estimează că între 5 şi 10 milioane de femei au implanturi de silicon. Calitatea materialelor folosite astăzi este net superioară celor de acum 54 de ani și nu există nici un studiu medical care să asocieze prezența implanturilor mamare cu afecţiuni serioase precum cancerul la sân, iar rata de complicaţii legate exclusiv de materiale este foarte mică. Deci, în acest articol când vorbim despre intervențiile estetice și cancerul la sân, ne referim la intervențiile care presupun introducerea implanturilor cu silicon pentru mărirea sânilor.

Câteva informații despre implanturile mamare

Implanturile se împart în două categorii în funcție de conținutul acestora: implantul cu ser fiziologic și implantul cu gel siliconic. Sute de cercetări au demonstrat că nu este nicio legătură între efecte medicale negative și silicon, că această substanță nu cuprinde elemente otrăvitoare și nici nu conduce la reacții alergice. După cercetări îndelungi făcute pe plan mondial, s-a dovedit că siliconul nu produce cancer. Este o substanță des folosită, găsită în nisipul mării și în alte multe ingrediente naturale.
În medicina modernă se folosesc multe obiecte făcute din silicon în operațiile pe inimă, operațiile urologice și în alte intervenții chirurgicale. Un alt motiv care poate conferi încredere deplină în implanturile cu silicon este că aceste implanturi au trecut prin multe teste și s-au dovedit a fi extrem de rezistente. De exemplu, implanturile cu silicon au fost testate în condiții de zbor cu avionul, scufundări subacvatice sau în condiții de tensiune atmosferică. În momentul de față, folosirea acestei substanțe este confirmată pozitiv de către Uniunea Europeană.
Este adevărat însă că implanturile mamare din silicon pot cauza formarea de ţesut cicatricial la nivelul sânilor. Implanturile mamare pot fi asociate cu o formă rară de limfom denumită limfom anaplastic cu celule mari. Acest limfom a fost rareori detectat în ţesutul mamar din jurul implanturilor. Totuşi până astăzi există prea puţine cazuri care să ne permită să ştim dacă riscul de a dezvolta acest limfom este cu adevărat mai mare la femeile cu implanturi.

Ce măsuri de prevenție pot lua femeile care au implanturi

Una dintre întrebările care pot aduce îngrijorare femeilor care doresc implanturi mamare este legată de acuratețea cu care se mai poate citi o mamografie sau un alt tip de astfel de test. Implanturile fac ca ţesutul mamar să fie mai greu de vizualizat la mamografiile standard, dar se pot folosi alte tehnici de poziţionare şi vizualizare a sânului prin raze X pentru a se examina mai bine ţesutul mamar. Vestea cea bună este aceea că pot fi făcute toate, chiar și în cazul implanturilor mamare: mamografii, ultrasunete, MRI, CT. Cele mai multe femei, inclusiv cele cu implanturi mamare, ar trebui să înceapă să facă mamografii anuale la 40 de ani. În timpul mamografiei, imaginile sunt preluate prin aplatizarea sânului între două plăci de mamografie. Implanturile se pot opune acestei aplatizări făcând astfel dificilă mamografierea concludentă. Deci, în cazul femeilor cu implanturi mamare va fi nevoie de fotografii suplimentare luate în timpul examenului mamografic.

Femeile care au implanturi pot lua o serie de măsuri precum:
- familiarizarea cu noii sâni și acordarea unei atenții sporite modului în care aceștia arată și felul în care se simt. În aproximativ 90% din cazurile de cancer de sân, pacientele sunt cele care observă modificările sânilor. Prin urmare, verificarea în mod regulat a acestora este unul dintre cele mai bune moduri de a detecta cancerul mamar în faza incipientă.
- măsuri suplimentare de screening. În cazul în care o femeie cu implanturi mamare va fi diagnosticată cu cancer la sân, va fi necesară eliminarea implanturilor, chiar dacă nu se va lua hotărârea mastectomiei. Păstrarea implanturilor poate fi dureroasă. În plus, tratamentul cu radiații poate schimba forma implantului, poate duce la infecții și chiar la pierderea implantului.

Fie că aveți implanturi sau nu, cea mai bună apărare împotriva cancerului de sân este aceea de a fi conștientă de sânii dumneavoastră și de a merge în mod regulat la medic pentru examene de screening mamar.
Asociaţia Chirurgilor Plasticieni din România (ACPR) a realizat, în premieră, o statistică naţională a numărului de implanturi realizate în România în cursul anului 2015. Peste 4000 de femei au beneficiat de augmentare mamară prin implanturi, majoritatea cu silicon. Dintre acestea, doar 120 de românce au apelat la reconstrucţie mamară după mastectomie, deşi operaţia e gratuită, după cum arată prima statistică naţională privind amploarea operaţiilor estetice din România, realizată de Asociaţia Chirurgilor Plasticieni din România.
În țara noastră a fost demarat subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, în anul 2014, acesta făcând parte din Programul Naţional de Oncologie. Datorită Subprogramului de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, derulat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, orice pacientă cu mastectomie, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate, poate beneficia de reconstrucţia gratuită a sânului, inclusiv cu proteze siliconice.