Inchide meniul
  • Acasă
  • Despre noi
  • Generalități cancer de sân
  • Prevenție
  • Diagnostic
  • Viața cu cancerul de sân

Despre noi

Cancerul de sân în cifre

Cancerul mamar este cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancere la femei și reprezintă principala cauză de deces prin cancer la femeile europene, potrivit Societății Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology). Se estimează că una din nouă femei din Europa va face, la un moment dat în viață, cancer de sân dar aceste estimări variază de la o țară la alta.

Afla mai multe

Despre proiect și Roche

Prin platforma canceruldesan.ro Roche își propune educarea publicului larg cu privire la prevenirea, diagnosticarea, tratarea cancerulul mamar. Site-ul se adresează atât pacienților cu această afecțiune, cât și aparținătorilor acestora care vor să afle mai multe detalii legate de boală, de stilul de viață și de felul în care poate fi gestionat cancerul de sân.

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Viața cu cancerul de sân

Articole populare în aceasta categorie

Glosar de cancer mamar cu termeni explicativi

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Cancerul de sân, viitorul metodelor de diagnosticare



În ultimele două decade, cercetarea a făcut progrese uriașe în tratamentul cancerului dar mai ales în diagnosticarea lui și în special în ceea ce privește cancerul de sân: astăzi 80% dintre femeile bolnave au o șansă de vindecare.
Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei, iar incidența acestuia în ultimii 20 de ani a crescut în special în țările industrializate. Dar, de asemenea, au crescut și șansele de recuperare, datorită cercetării și utilizării de noi medicamente.

În domeniul diagnosticării precoce a cancerului de sân,oamenii de știință iau în calcul și dezvoltă noi direcții de cercetare ținând cont de relația dintre microbiom și bolile cronice care se dovedește că este din ce în ce mai strânsă. Termenul de „microbiom” a fost stabilit de Joshua Lederberg, unul dintre titanii biologiei moleculare, pentru a desemna totalitatea microbilor, a elementelor lor genetice şi a interacţiunilor acestora într-un mediu.

După cercetări ample desfășurate pentru a detecta posibile legături între alterarea florei bacteriene și longevitate, debutul depresiei, a bolii inflamatorii intestinale, reumatice și alergice , ultima frontieră este cea care are drept scop studierea bacteriilor prezente în celulele modificate ale unui cancer de sân.

Potrivit unui studiu comparativ al Clinicii Mayo, ale cărui concluzii au fost publicate de Revista Nature, oamenii de știință americani au secvențiat ADN - ul extras din celulele glandei mamare prelevate de la femei sănătoase comparându-l cu cel extras din celulele tumorale ale unor paciente afectate de neoplasm la sân. Scopul a fost acela de a analiza deosebirile dintre populațiile de bacterii prezente în cele două tipuri de țesut mamar, iar rezultatele au arătat diferențe substanțiale.

Relația dintre schimbările florei microbiene și apariția unei boli complexe precum cancer este deja în curs de investigare de mai mulți ani. Dovezile preliminare au arătat că există o legătură strânsă între schimbările din microbiom - a căror natură este specifică fiecărui organ - și tumori ale pielii, tumori pulmonare, cele colorectale și cele hepatice.

O altă metodă de diagnosticare care ar putea face istorie în viitorul apropiat este bazată pe principiul fotoacustic și folosește un instrument aflat în fază experimentală, numit mamoscop fotoacustic, pe scurt PAM, dezvoltat de un grup internațional de cercetărori de la Universitatea din Twente. Acesta utilizează mici "explozii" de lumină pentru a produce unde de ultrasunete în regiunile ale sânului unde se suspicionează că pot apărea țesuturi tumorale maligne. PAMmografia a arătat un scor bun comparativ cu rezonanța magnetică IRM, studiul dând speranțe lumii medicale că tehnica are potențial de a fi utilizată în viitor. Printre avantajele sale, oamenii de știință subliniază faptul că testul este relativ ieftin, fără dureri și permite, teoretic, detectarea prezenței cancerului de sân în țesuturile tinere. Ceea ce va ușura în viitor screeningul, diagnosticarea, monitorizarea tumorilor în timpul chimioterapiei și diagnosticul de cancer de sân la femeile tinere.

Într-un scenariu optimist, cercetătorii spun că metoda va putea fi utilizată în domenii de nișă într-un viitor între aproximativ 5 și 10 ani.