Inchide meniul
  • Acasă
  • Despre noi
  • Generalități cancer de sân
  • Prevenție
  • Diagnostic
  • Viața cu cancerul de sân

Despre noi

Cancerul de sân în cifre

Cancerul mamar este cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancere la femei și reprezintă principala cauză de deces prin cancer la femeile europene, potrivit Societății Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology). Se estimează că una din nouă femei din Europa va face, la un moment dat în viață, cancer de sân dar aceste estimări variază de la o țară la alta.

Afla mai multe

Despre proiect și Roche

Prin platforma canceruldesan.ro Roche își propune educarea publicului larg cu privire la prevenirea, diagnosticarea, tratarea cancerulul mamar. Site-ul se adresează atât pacienților cu această afecțiune, cât și aparținătorilor acestora care vor să afle mai multe detalii legate de boală, de stilul de viață și de felul în care poate fi gestionat cancerul de sân.

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Viața cu cancerul de sân

Articole populare în aceasta categorie

Glosar de cancer mamar cu termeni explicativi

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Rolul intervenției chirurgicale,
rolul medicului chirurg



Chirurgia are un rol important atât în diagnosticul cât şi în tratamentul cancerului. Uneori chirurgia se rezumă la efectuarea unei biopsii, absolut necesare obţinerii unui examen histopatologic de certitudine, care să confirme malignitatea bolii.

Atunci când nu se limitează la o procedură cu scop exclusiv de diagnostic, chirurgia oncologică poate fi:
- Curativă, radicală - În acest caz tumora a fost scoasă în întregime, nu au fost invadate ţesuturile din jur şi nu există metastaze la distanţă. Chirurgia curativă se adresează de obicei stadiilor incipiente de boală.
- Cito-reductivă - Se porneşte de la premiza că nu poate fi excizată întreaga masă tumorală, dar reducerea ei prin proceduri chirurgicale complexe creează bazele unui răspuns mai bun la celelalte tipuri de tratament utilizate în oncologie (chimioterapie, radioterapie) şi creşte şansele de supravieţuire ale pacientului.
- Paliativă - reprezintă ansamblul acelor proceduri chirurgicale, care nu au intenţie de curabilitate sau de optimizare a unor răspunsuri terapeutice, ci urmăresc exclusiv îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prevenirea unor situaţii de urgenţă chirurgicală.
În ultimii ani metodele chirurgicale utilizate în oncologie s-au rafinat foarte mult prin scăderea numărului de intervenţii mutilante, axându-se pe utilizarea unor abordări laparoscopice sau chiar a chirurgiei robotice în tratamentul tumorilor maligne.

Experienţa în abordarea tumorilor maligne, esențială în alegerea chirurgului
Chirurgul oncolog împreună cu radioterapeutul şi oncologul medical precum şi cu alţi specialişti (în funcţie de localizarea cancerului) formează echipa multidisciplinară care stabileşte strategia terapeutică pentru fiecare pacient, individualizată în funcţie de caracteristicile acestuia.
Se stabilesc astfel etapele de desfăşurare şi rolul fiecărei modalităţi de terapie în cadrul planului general. Este important ca medicul chirurg care efectuează operaţia să cunoască tehnicile de abordare a tumorilor maligne, să aibă un training (specializare, cursuri) în acest sens, iar expertiza sa teoretică să fie susţinută şi de experienţa clinică necesară (intervenţiile pentru tumori maligne să facă parte din activitatea sa curentă, nu să reprezinte cazuri izolate)!
De reţinut această exigenţă referitoare la chirurgii care operează tumori maligne, deoarece de corectitudinea intervenţiei iniţiale depind şansele de reuşită în controlul general al bolii. Este, de asemenea, de menţionat că studiile internaţionale care au investigat impactul experienţei chirurgilor asupra evoluţiei pacienţilor oncologici, au arătat că numărul mare de intervenţii pentru cancer realizate, se corelează cu o supravieţuire mai bună a pacienţilor şi vice-versa, pacienţii operaţi de chirurgi fără experienţă în abordarea tumorilor maligne, au o evoluţie mai nefavorabilă.
Rolul chirurgiei a continuat să evolueze pe măsură ce managementul cancerului este influenţat de creşterea cunoştinţelor în domeniul geneticii, biologiei moleculare şi imunologiei tumorale. Din aceste motive, chirurgul oncolog tinde spre înţelegerea biologiei cancerului, a istoriei sale naturale, este antrenat în procedurile tehnice oncologice necesare pentru diagnosticul şi rezecţia tumorilor primare şi când este indicat, în rezecţia cancerului recidivat şi a tumorilor metastatice. Astfel, radiologia intervenţională, endoscopia terapeutică, radioterapia şi chimioterapia oferă opţiuni potenţial mai puţin invazive ce realizează o bună paliaţie a simptomelor determinate de tumoră. De asemenea, progresele în tehnicile chirurgicale şi o înţelegere mai complexă a biologiei tumorale au permis evoluţia strategiilor terapeutice chirurgicale în cancer.

Rolul chirurgului oncolog și obiectivele chirurgiei
Rolul chirurgului a evoluat de la acela de chirurgie a tumorii maligne la acela de chirurg oncolog, iar cunoştinţele chirurgicale s-au îmbogăţit incluzând cunoştiinţele în din domeniul geneticii, biologiei moleculare şi imunologiei tumorale.
Se apreciază că mai mult de 90% dintre pacienţii cu cancer prezintă o procedură chirurgicală pentru diagnostic, tratament sau managementul bolii şi complicaţiilor bolii. Tratamentul chirurgical continuă să ofere singura speranţă de vindecare la majoritatea pacienţilor cu tumori solide maligne. De asemenea, intervenţia chirurgicală poate oferi o paliaţie optimă la pacienţii cu boală malignă avansată. Chirurgia rămâne tratamentul de elecţie în cancerele pentru care nu există alternative mai eficace şi mai sigure.
Chirurgul continuă să joace un rol central în prevenţia, diagnosticul, tratamentul, paliaţia şi reabilitarea pacienţilor cu cancer. În lumina acestor date, chirurgia prezintă trei roluri în managementul pacienţilor cu cancer:
• profilaxie
• diagnostic şi stadializare
• terapeutic br Obiectivele chirurgiei în cancer sunt:
• tratarea unor leziuni cu un înalt potenţial de transformare malignă – chirurgia cu scop profilactic;
• stabilirea diagnosticului de certitudine a bolii şi a tipului histologic de malignitate - rol diagnostic;
• stadializarea neoplaziei prin determinarea extensiei reale a bolii – rol în stadializare;
• tratamentul major al tumorilor maligne - cu intenţie de radicalitate oncologică, în boala localizată sau cu extensie locoregională;
- în scop citoreductiv în formele avansate;
- în scop paliativ, pentru combaterea unor simptome grave ce periclitează viaţa pacienţilor, vizând ameliorarea calităţii vieţii
- tratamentul recidivelor tumorale şi rezecţia metastazelor; cu intenţie de control (second look) sau de screening terapeutic; în scop de reconstrucţie a defectelor anatomice după terapia curativă.
Tratamentul chirurgical prezintă o singură contraindicaţie absolută: neoplasmele în puseu evolutiv. În aceste cancere trebuie aplicate metodele terapeutice capabile să diminueze faza acută a bolii maligne pentru realizarea unei intervenţii chirurgicale ulterioare.