Inchide meniul
  • Acasă
  • Despre noi
  • Generalități cancer de sân
  • Prevenție
  • Diagnostic
  • Viața cu cancerul de sân

Despre noi

Cancerul de sân în cifre

Cancerul mamar este cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancere la femei și reprezintă principala cauză de deces prin cancer la femeile europene, potrivit Societății Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology). Se estimează că una din nouă femei din Europa va face, la un moment dat în viață, cancer de sân dar aceste estimări variază de la o țară la alta.

Afla mai multe

Despre proiect și Roche

Prin platforma canceruldesan.ro Roche își propune educarea publicului larg cu privire la prevenirea, diagnosticarea, tratarea cancerulul mamar. Site-ul se adresează atât pacienților cu această afecțiune, cât și aparținătorilor acestora care vor să afle mai multe detalii legate de boală, de stilul de viață și de felul în care poate fi gestionat cancerul de sân.

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Viața cu cancerul de sân

Articole populare în aceasta categorie

Glosar de cancer mamar cu termeni explicativi

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Influența factorilor de mediu

Există factori de risc, legaţi de cauze prezente în mediul sau comportamentul persoanei, cum ar fi fumatul, consumul de alcool şi alimentaţia care pot ridica riscul dumneavoastră propriu de a dezvolta un cancer de sân. Cel putin două treimi din cazurile de cancer sunt determinate de factorii de mediu. Vestea bună este că unii dintre ei țin de stilul de viaţă și pot fi modificați. O treime din toate decesele prin cancer pot fi prevenite prin eliminarea tutunului. Supraponderea sau obezitatea par să fie cauzele de cancer prevenibile cele mai importante. Deci, e bine să recunoașteți factorii de mediu care vă influențează sănătatea și să-i combateți.

Factorii de mediu, apariția pubertăţii şi riscul de cancer mamar

Cancerul mamar este cea mai răspândită formă de cancer în rândul femeilor la nivel mondial, făcând 508.000 de victime în 2011, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Prin urmare, este justificat efortul de cercetare amplu care s-a desfăşurat de-a lungul unui deceniu şi care avea ca scop identificarea cauzelor de mediu ale cancerului mamar prin studierea animalelor de laborator şi a unui grup de fete sănătoase din SUA. În centrul acestei investigaţii se află 1.200 de eleve care nu au cancer mamar, dar care au oferit deja oamenilor de ştiinţă indicii importante despre posibilele origini ale bolii.

Anumiţi factori de risc sunt bine înţeleşi de cercetători, cum ar fi pubertatea timpurie, naşterea primului copil la o vârstă târzie, apariţia târzie a menopauzei, terapia de înlocuire a estrogenului, consumul de alcool şi expunerea la radiaţii. De asemenea, oamenii de ştiinţă au făcut progrese şi în identificarea unor mutaţii genetice periculoase, însă aceste cazuri reprezintă o minoritate. ,,Majoritatea cazurilor de cancer mamar, mai ales în rândul femeilor tinere, nu se datorează istoricului familial”, a afirmat Leslie Reinlib, director de program în cadrul National Institute of Environmental Health Sciences. „Rămân 80% din cazuri care nu au cum să fie altfel decât provocate de factori de mediu”, a declarat Reinlib, membru al Breast Cancer and the Environment Research Program (BCERP), un program de cercetare care a obţinut finanţări în valoare de 70 de milioane de dolari de la guvernul american. Unii cercetători din cadrul acestui program urmăresc ce se petrece în populaţia umană, pe când alţii studiază modul în care factorii cancerigeni, factorii poluanţi şi dieta afectează dezvoltarea glandelor mamare şi a tumorilor mamare la şoarecii de laborator. Programul se concentrează asupra pubertăţii, deoarece „apariţia timpurie a pubertăţii este probabil unul dintre cei mai buni factori prezicători ai cancerului mamar la femei”, explică Reinlib. Pubertatea este o perioadă de dezvoltare rapidă a ţesutului mamar. Cercetările efectuate asupra supravieţuitorilor bombardamentului atomic de la Hiroshima au arătat că persoanele expuse în pubertate la radiaţii prezentau un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar la vârstă adultă. Cele 1.200 de eleve din SUA ce fac parte din această cercetare trăiesc în New York City, California de Nord şi în Cincinnati, Ohio, fiind studiate începând cu anul 2004, când aveau vârste cuprinse între 6 şi 8 ani. Scopul cercetării era măsurarea expunerii fetelor la substanţe chimice prin teste de sânge şi de urină. De asemenea, cercetătorii voiau să afle modul în care expunerea la aceşti factori de mediu afectau apariţia pubertăţii şi riscul de cancer mamar ulterior în viaţă.
Oamenii de ştiinţă au descoperit foarte repede că efortul lor de a studia fetele înainte să treacă prin faza de pubertate nu a fost în întregime reuşit. „Până la vârsta de opt ani, 40% dintre fete erau deja la pubertate. Informaţia asta a fost cu adevărat surprinzătoare”, a relatat Reinlib.

Substanţele chimice din mediu

Un interes crescut este acordat de către oamenii de știință compuşilor din mediu care au proprietăţi asemănătoare cu estrogenul. De exemplu, substanţele din anumite materiale plastice, cosmetice şi produse de îngrijire personală, pesticide şi PCB (bifenili policloruraţi) par să aibă astfel de proprietăţi. În teorie, acestea ar putea afecta riscul de cancer de sân. Acest aspect suscită multă atenţie din partea opiniei publice, dar pentru moment studiile nu au făcut o asociere clară între riscul de cancer de sân şi expunerea la aceste substanţe. Studierea efectelor la oameni este dificilă. Sunt necesare studii suplimentare pentru o mai bună definire a efectelor posibile asupra sănătăţii ale acestor substanţe şi a altor substanţe similare. Un studiu publicat în jurnalul Pediatrics asupra celor 1.200 de eleve din SUA a arătat că obezitatea era principalul factor care stimula apariţia timpurie a sânilor. Alte studii la care au luat parte fetele s-au concentrat asupra substanţelor chimice despre care se ştie că sunt perturbatori endocrini, deoarece se crede că provoacă dezvoltarea timpurie sau întârziată a sânilor. Rezultatele iniţiale au arătat că „pentru prima dată, ftalaţii, BPA şi pesticidele erau prezente la toate fetele studiate”, a relatat Leslie Reinlib, director de program în cadrul National Institute of Environmental Health Sciences. Cercetătorii au fost surprinşi de omniprezenţa expunerilor la factori de mediu, dar şi de datele care păreau să arate că anumite substanţe chimice nu erau atât de influente asupra dezvoltării mamare precum se temeau unii specialişti. „Nu am descoperit vreo asociere între pubertate şi ftalaţi, subtanţele care se scurg din sticlele şi caserolele de plastic”, explică Reinlib. O altă descoperire majoră a fost referitoare la chimicalele din sângele fetelor din Ohio şi Kentucky, unde se pare că apa de băut era contaminată cu deşeuri industriale. Fetele din zona de nord a Kentucky-ului prezentau de trei ori mai mult PFOA (acid perfluorooctanoic, o substanţă prezentă în Teflonul de pe tigăi) în sânge decât fetele care beau apă din Cincinnati, unde se foloseşte un sistem de ultimă oră de filtrare a apei. „Cei din nordul Kentucky-ului nu aveau filtrare de carbon activat granulară. După ce au aflat în 2012 de rezultatele preliminare ale studiului nostru, şi-au instalat un astfel de sistem”, a relatat cercetătoarea Susan Pinney. Aceste substanţe chimice pot rămâne în corp preţ de ani buni. Cercetătorii au fost şocaţi să descopere că fetele ce fuseseră alăptate mai mult timp prezentau un nivel mai mare de PFOA decât fetele care fuseseră trecute pe lapte praf.

Tutunul și alcoolul

Multă vreme, studiile nu au arătat nicio legătură între fumat şi cancerul de sân. Dar în ultimii ani, mai multe cercetări au indicat că fumatul intens şi prelungit este asociat cu un risc crescut de cancer mamar. În unele studii, riscul era mai mare la anumite grupuri, cum ar fi femeile care au început să fumeze înainte să aibă primul copil. Raportul din 2014 al Departamentului de Sănătate din Statele Unite arată că există dovezi „sugestive, dar insuficiente” care arată că fumatul creşte riscul de cancer de sân. Cercetătorii analizează şi măsura în care fumatul pasiv poate creşte riscul de cancer de sân. Fumul inhalat atât activ cât şi pasiv conţine anumite substanţe chimice care în concentraţii mari cauzează cancer de sân la rozătoare. Studiile au arătat că substanţele chimice din fumul de tutun ajung în ţesutul mamar şi se regăsesc în laptele rozătoarelor. La studiile asupra oamenilor, dovezile privind fumatul pasiv şi riscul de cancer mamar nu sunt clare, cel puţin în parte pentru că legătura dintre fumat şi cancer de sân nu este nici ea clară. Un motiv în acest sens poate fi faptul că fumatul poate avea efecte diferite asupra riscului de cancer de sân la fumători comparativ cu cei care sunt doar expuşi fumatului pasiv. Consumul de alcool este clar legat de un risc crescut de dezvoltare a cancerului de sân. Riscul creşte odată cu cantitatea de alcool consumată. Comparativ cu o persoană care nu bea, persoanele care consumă 1 băutură alcoolică pe zi prezintă o creştere foarte mică a riscului. Cele care beau 2 - 5 băuturi zilnic au un risc de 1½ ori mai mare faţă de femeile care nu consumă alcool. Este cunoscut că un consum excesiv de alcool creşte riscul de dezvoltare şi a altor forme de cancer. Despre consumul de tutun și alcoolul la vârste fragede, puteți citi mai multe în articolul ,,Vârsta de apariție a cancerului la sân ... din ce în ce mai scăzută!”

Alimentaţia şi vitaminele

S-au făcut multe studii care au analizat legătura între anumite tipuri de alimentaţie şi riscul de cancer de sân, dar până acum rezultatele sunt controversate. Unele studii au arătat că alimentaţia poate juca un rol, în timp ce altele nu au evidenţiat nicio influenţă.

Studiile care au analizat nivelul vitaminelor nu au condus nici ele la rezultate consecvente. Iar unele studii au constatat că un nivel mai ridicat al anumitor nutrienţi creşte riscul de cancer mamar la femei. Până acum niciun studiu nu a evidenţiat faptul că administrarea de vitamine reduce riscul de cancer mamar. Acest lucru nu înseamnă că nu are niciun rost să avem o alimentaţie sănătoasă.
Un regim cu puţine grăsimi, puţină carne roşie şi procesată şi multe fructe şi legume poate avea alte beneficii asupra sănătăţii. Multe studii implicând femei din Statele Unite nu au stabilit o legătură între riscul de cancer mamar şi prezenţa grăsimilor în alimentaţie. Totuşi, studiile au arătat o prezenţă mai redusă a cancerului de sân în ţări unde alimentaţia obişnuită are un conţinut redus de grăsimi în general, şi un conţinut redus de grăsimi polinesaturate şi saturate în special. Cercetătorii încă nu au o explicaţie clară. Este posibil să fie vorba, cel puţin parţial, despre efectul alimentaţiei asupra greutăţii corporale. De asemenea studiile care compară alimentaţia şi riscul de cancer de sân în diferite ţări sunt complicate şi de alte diferenţe (cum este nivelul de activitate, consumul de alţi nutrienţi şi factorii genetici) care pot de asemenea afecta riscul de cancer de sân.
Este nevoie de alte studii pentru a se înţelege mai bine efectul tipurilor de grăsimi consumate asupra riscului de cancer mamar. Este clar că şi caloriile sunt importante, iar grăsimea este o sursă majoră de calorii. Alimentaţia bogată în grăsimi poate conduce la supraponderalitate sau obezitate, un factor de risc cunoscut pentru cancerul mamar. O dietă bogată în grăsmi este un factor de risc şi pentru alte tipuri de cancer.