Inchide meniul
  • Acasă
  • Despre noi
  • Generalități cancer de sân
  • Prevenție
  • Diagnostic
  • Viața cu cancerul de sân

Despre noi

Cancerul de sân în cifre

Cancerul mamar este cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancere la femei și reprezintă principala cauză de deces prin cancer la femeile europene, potrivit Societății Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology). Se estimează că una din nouă femei din Europa va face, la un moment dat în viață, cancer de sân dar aceste estimări variază de la o țară la alta.

Afla mai multe

Despre proiect și Roche

Prin platforma canceruldesan.ro Roche își propune educarea publicului larg cu privire la prevenirea, diagnosticarea, tratarea cancerulul mamar. Site-ul se adresează atât pacienților cu această afecțiune, cât și aparținătorilor acestora care vor să afle mai multe detalii legate de boală, de stilul de viață și de felul în care poate fi gestionat cancerul de sân.

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Viața cu cancerul de sân

Articole populare în aceasta categorie

Glosar de cancer mamar cu termeni explicativi

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Articole populare în aceasta categorie

Diagnosticul clinic al cancerelor mamare


Diagnosticul clinic al oricărei afecțiuni se referă la evaluarea simptomelor prezentate de un pacient, încadrarea acestora în contextul antecedentelor personale și ereditare a condițiilor de muncă și viață și corelarea cu semnele identificate la examenul clinic.
În cazul cancerelor mamare, antecedentele ereditare pot fi importante dacă există rude (mamă, surori, bunici, etc.) diagnosticate cu cancere de sân și/sau de ovar, dar și cu alte forme de cancer. Aceste asocieri pot fi sugestive, în unele cazuri, pentru existența unor sindroame familiale (BRCA, sdr. Lynch). Riscul de a face un cancer de sân este mai mare la femeile care au antecedente ereditare neoplazice.
Antecedentele personale se referă la bolile avute în decursul vieții, dar și la stări fiziologice (vârsta primei menstruații, numărul de nașteri, durata alăptării, vârsta instalării menopauzei). Astfel, o vârstă mai mare de apariție a primei menstruații și o vârstă tânără de instalare a menopauzei scad riscul apariției unui cancer mamar. Nașterile și durata mai lungă de alăptare au, de asemenea, efect protectiv. Pe de altă parte, afecțiuni care au necesitat radioterapie (boală Hodgkin) pot crește riscul apariției unui cancer de sân.
În ceea ce privește comportamentul față de mediu, consumul de alcool, chiar în cantități moderate, crește riscul de cancer de sân.
Cel mai adesea, tumorile mamare sunt diagnosticate, de către paciente, prin autopalpare. De obicei, se identifică un nodul care poate avea consistență diversă (de la foarte dură la consistență medie); nodulul poate fi mobil sau parțial ori complet fixat la peretele toracic sau la tegumentele suprajacente.
Uneori, tumoră poate ajunge la piele, pe care o infiltrează; aspectul este cunoscut sub denumirea de “coaja de portocala”. În cazurile avansate, pielea poate fi ulcerată.
De cele mai multe ori, nodulii nu sunt dureroși. Uneori, se poate observa o scurgere sau sângerare mamelonară.
În unele situații, la nivelul axilei (subraț) pot fi palpați alți noduli, care sunt ganglioni limfatici. Acești pot avea dimensiuni variate, de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri (bloc adenopatic), pot fi mobili sau ficși, nedurerosi sau sensibili la palpare.
În cazurile avansate, pot apărea și alte simptome – dureri osoase sau la nivelul altor organe, tuse, respirație dificilă, astenie fizică. De cele mai multe ori, aceste semne sugerează prezența metastazelor.
Consultul medical utilizează inspecția și palparea pentru evaluarea unei tumori mamare și stabilirea unui diagnostic clinic.
Prin inspecție se poate observa o leziune (nodul) care deformează sânul, provoacă aderență pielii sau existența unei retracții mamelonare. În cazurile avansate se poate observă infiltrarea, ulcerarea sau suprainfectarea tegumentelor suprajacente.
Prin palpare se urmărește determinarea dimensiunilor tumorii, a consistenței acesteia, a suprafeței și marginilor, a aderenței de planurile superficiale sau profunde, precum și sensibilitatea la palpare.
Axila va fi evaluată prin palpare, în scopul identificării ganglionilor limfatici, determinării mărimii, consistenței, aderenței și sensibilității acestora. Examenul clinic evaluează și fosa supraclaviculara în același scop.
Examenul clinic general va cuprinde toate celelalte aparate și sisteme (osos, respirator, cardiac, digestiv, urogenital, nervos) și va urmări identificarea semnelor sugestive pentru prezența metastazelor, utilizând aceleași metode: inspecția, palparea, percuția și ascultația.
La final, se va stabili un diagnostic și un stadiu clinic, care va trebui susținut de informațiile obținute prin testele de laborator și imagistice și confirmat printr-un examen histopatologic.